Fericirea îngustă
Se lasă sedusă
De greutatea apusă.
Sfârşitul fericirii
Lasă un gust fără culoare
Ce ulterior se repetă
Din nou. Din nou. Din nou.
Exteriorul omoară.
Interiorul deschide.
De s-ar contopi...
Am fi salvaţi.
vineri, 4 ianuarie 2008
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu