Spirit

Ochii zambesc.
Soarele rasare.
Carnea dispare.
In mizerie iubesc.

Ne contopim.
De abia dupa moarte fericirea o simtim.
Fericirea vietii,
In infinite acceptii.

Materia ucidem,
Si spirit cream.
Ne dezbracam de sine,
Si-n noi inotam.

Învăţământ

Cafeneaua e plina.
Oamenii sorb lichidul negru
Absorbiti de gandurile veacului.
Totul pare frumos,
Totul inainteaza
Spre binele tuturor.
Fluturii mor, copacii cad,
Se nasc monstrii.

Ne punem in genunchi, crezand ca-i scaparea.
Dar de fapt, ne adancim in mâlul negru al omenirii, secând apa vietii...

Ca Ada Kaleh

Fara a putea protesta
Ne vom duce la fund.
Distrusi si inecati, nu vom mai vedea lumina zilei
Decat in sclipiri, acolo sus,
Dupa apa rece si neagra.
Noi suntem frumosul inecat de prostia si ignoranta celor din jur.
Doar un pod va aduce aminte celorlalti ca am existat candva.
Doar un pod si, sper, cuvinte.

Adevăr

Hrăniţi cu iluzii
Îmbătaţi cu minciuni
Distruşi în consum
Uităm să creăm.

Ne roadem dinţii de asfalt
Ne roadem dinţii de asfalt
Ne roadem dinţii de asfalt

Şi murim înainte să ne naştem